Tunuri anti praf

Instalatii de control si eliminare a prafului – Tunuri anti praf

Aceasta tehnologie, asemanatoare cu cea a tunurilor de zapada, poate fi folosita in orice domeniu pentru a reduce emisiile de praf, dar mai ales in cariere, precum si in santierele de constructii si demolari, gropi de gunoi sau deseuri neselectate cu intentia de reciclare.

Sistemele de eliminare a prafului produc picaturi de apa capabile de a capta particulele de praf din aer pentru a le face sa cada la sol. Picaturile pulverizate sunt de dimensiuni foarte mici pentru a uda solul evitand formarea de balti de noroi, ele creand un strat umed care impiedica particulele de praf sa fie eliberate din nou in aer .

Tunuri anti praf – Tehnologia creata este gandita astfel incat ea poate reproduce fenomenele naturale.

S-a observat ca ploaia este capabila de a capta particulele de praf din aer ca un dipol electric si poate functiona ca un filtru electrostatic. Cu cat particulele de apa sunt mai mici cu atat particulele de praf sunt angrenate in caderea la sol.

S-a observat, de asemenea, un alt fenomen important, cunoscut sub numele de nucleatie eterogena. Fiind foarte instabile, moleculele de apa tind sa se combine in picaturi mari. In timpul acestui proces acestea capteaza intotdeauna cat mai multe particulele de praf. Acest fenomen explica de ce, in cele mai poluate zone ale lumii, ploua mai mult. Acolo, aburul si multe particule de praf prezente in atmosfera se combina intre ele si formeaza picaturi mari de ploaie care cad la pamant. Nucleatia heterogena este deasemeni un sistem foarte eficient pentru a curata aerul.

Fenomenul de depunere este un proces natural prin care particulele sunt transferate din atmosfera la suprafata pamantului. Acesta poate fi impartit in doua sub-procese: depunere uscata si umeda. Depunerea uscata poate fi cauzata de sedimentare gravitationala sau impactare. In cazul sedimentarii gravitationale, particule (daca sunt mai mari de 10 pm), se deplaseaza in jos datorita gravitatiei. Depunerea umeda este definita ca eliminarea particulelor prin incorporarea lor in molecule de apa, care apoi sunt pierdute prin precipitare. Apa poate avea o stare lichida (ploaie), una solida (zapada) sau (abur) stare gazoasa.Este interesant de observat ce se intampla in interiorul si in afara unui nor.

In scopul de a dezvolta un filtru eficient si de durata, s-a redus dimensiunea picaturilor prin pulverizarea apei. Au fost create duze care pot evacua picaturi mici, al carui diametru este mai mic decat 80 pm (ceata este formata prin picaturi, cu un diametru cuprins intre 10 si 50 pm si picaturile de ploaie au un diametru cuprins intre 1 si 7 mm). In acest fel, s-a reusit sa maximizarea proceselor de ploaie, care sunt cele mai eficiente.cu un consum redus de apa si energie.

Utilizarea sistemelor de eliminare a prafului

Utilizarea sistemelor de eliminare a prafului a contribuie in mod considerabil pentru a reduce concentratia de elemente poluante din atmosfera.

Folosind doar apa se garanteaza un sistem fara adaos de substante chimice si, prin urmare, o compatibilitate ridicata cu cea a mediului.

Domeniile unde poate fi folosita aceasta tehnologie sunt legate de:

• Carierele de piatra si exploatarile de carbune, langa echipamentele de concasare, benzile transportoare, fabricile de ciment depozitele de minerale.
• Eliminarea prafului si a mirosului la gropile de gunoi , inclusiv langa instalatiile de tratare si reciclare materiale.
• Eliminarea prafului in santierele de demolari, santierele de constructii si multe alte domenii generatoare de poluare prin emisia de mirosuri puternice si chiar toxice.

Ministerul Mediului  impreuna cu Uniunea Europeana au elaborat planuri pentru ratificarea protocoalelor Conventiei asupra poluarii atmosferice, de implementare in vederea fundamentarii perioadelor de tranzitie solicitate de catre tara noastra pe acest domeniu.

Dintre aceste Directive mentionam:

• Directiva nr. 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii
• Directiva 99/31/CE privind depozitarea deseurilor
• Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor
• Directiva nr. 88/609/CEE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in atmosfera de la instalatiile mari de ardere (amendata prin Directiva nr. 2001/80/CE)
• Directiva 94/63/CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili

si altele)

Garda Nationala de Mediu este una din principalele autoritati competente la nivel central implicate in implementarea acestor Directive si

• controleaza activitatile cu impact major asupra mediului inconjurator, constata incalcarile prevederilor actelor normative in domeniul protectiei mediului si aplica sanctiunile contraventionale prevazute de acestea;
• participa la interventiile pentru eliminarea sau diminuareaefectelor majore ale poluarilor asupra factorilor de mediu, stabileste cauza acestora si aplica sanctiunile contraventionaleprevazute de lege, inclusiv oprirea unor instalatii si/sau propun organelor emitente suspendarea unor activitati pe perioade determinate, atunci cand este pusa in pericol sanatatea cetatenilor sau cand poluarile depasesc limitele admise de legislatia de mediu;